Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, in parteneriat cu Asociatia Culturala „Irina Izverna-Tarabac si Irina Mavrodin”, a organizat pe 18 noiembrie 2025 un seminar de exceptie intitulat „Interculturalitate si sincronism in opera Irinei Mavrodin”, desfasurat in eleganta Sala de Consiliu a Facultatii.
Evenimentul a facut parte din seria atelierelor Agora si a fost un moment de celebrare omagiala, dedicat uneia dintre cele mai complexe si luminoase personalitati ale culturii romane.
Un omagiu pentru Irina Mavrodin
Irina Mavrodin a fost poeta, eseista, traducatoare, teoretician al literaturii si mediator intercultural. Prin intreaga sa activitate, a contribuit la mentinerea culturii romane conectate la dialogul european, chiar si in perioadele in care libertatea de expresie era profund ingradita.
In cadrul seminarului, invitatii au discutat despre modul in care traducerea si studiul critic pot deveni punti intre culturi, instrumente de cunoastere si de libertate spirituala. Opera Irinei Mavrodin a fost analizata ca spatiu al rezistentei culturale si al viziunii europene, intr-o epoca in care asemenea valori erau constant amenintate.
Cine a fost Irina Mavrodin?
Nascuta la 12 iunie 1929, la Oradea, si trecuta la cele vesnice pe 22 mai 2012, la Bucuresti, Irina Mavrodin ramane una dintre cele mai influente figuri ale umanioarelor romanesti.
- Poeta, eseista si traducatoare de renume international
- Profesor universitar de literatura franceza si de poetica in Bucuresti, Craiova si Sibiu
- Decorata de Statul francez cu Ordinul „Chevalier des Arts et des Lettres”
- Director al colectiei „Lettres roumaines” la Editura Actes Sud (1992–2005)
- Ambasadoare a francofoniei si promotoare a culturii romane peste hotare
Este considerata de critici cel mai bun traducator roman al operei lui Marcel Proust, lucrand timp de 15 ani la monumentala editie din seria BPT a romanului „In cautarea timpului pierdut”.
Pasiunile ei creative acopereau poezie, eseu, critica literara, hermeneutica si studii teoretice de mare profunzime.
O mostenire marcata de lumina si durere
In ultimii ani, Irina Mavrodin a purtat cu demnitate o grea lovitura personala: pierderea nepoatei sale, Irina Diana Izverna-Tarabac, la doar 37 de ani. Aceasta era o lingvista, traducatoare si scriitoare stralucita, fiica Mioarei Izverna (la randul ei o excelenta traducatoare de beletristica) si a scriitorului Pan Izverna.
In memoria ei, Irina Mavrodin a infiintat o asociatie culturala menita sa sprijine excelenta si meritocratia, in spiritul vechii traditii intelectuale romanesti. Asociatia le poarta numele si continua sa construiasca poduri culturale, asa cum ambele Irine au facut de-a lungul vietii lor.
Seminarul – un gest de recunostinta
Evenimentul a fost prezentat de Alina Ionita si Anne-Marie Codrescu, foste doctorande ale Irinei Mavrodin si astazi coordonatoarele asociatiei culturale dedicate memoriei si valorilor ei. Au participat studenti, cadre didactice universitare, personalitati culturale din tara si din strainatate.
Prin interventiile lor si ale celor prezenti la aceasta reuniune de exceptie, atmosfera seminarului a fost una calda, luminoasa si profund respectuoasa.
O mostenire care continua sa inspire
Irina Mavrodin nu a fost doar un nume important al culturii romane – a fost un creator de sens, un constructor de punți si un spirit european autentic.
Seminarul din 18 noiembrie 2025 a fost mai mult decat un gest omagial adus omului de cultura Irina Mavrodin. A fost o reafirmare a valorilor pe care aceasta constiinta nationala le-a daruit generatiei sale si celor viitoare: rigoare, sensibilitate, deschidere si credinta in puterea culturii de a uni oameni si lumi.
Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.
